Either or

Nu stiu daca aici sau in cealalta parte am scris despre chestia asta cu either or...in orice caz se cere reactualizata.
Either or - adica ori e una ori cealalta, in niciun caz ambele in acelasi timp.
Stiu ca e cam vaga exprimarea din punctul asta de vedere dar se potriveste perfect cu situatia in care sunt acum, si sintagma poate fi aplicata la nivel micro sau macro sau repetitiv, aproape factorial.
Am de ales intre doua domenii in mare: studii+ job si relatia pe care ma chinui sa o am. Daca am zis chinui banuiesc ca ar trebui sa fie mai usor de ales dar nu e. Pentru ca sunt om in mare si tin si eu in felul meu usor distrubed la sufletul de langa mine, mai ales in conditiile in care atunci cand sunt cu el nu mai pot fi suparata si imi e bine.
Bine, bine si daca e asa atunci de ce se lasa cu renuntat?
Pentru ca nu ma pot lasa de scoala. Ar fi o prostie absoluta din partea mea, iar jobul e furnizor de libertate sau mai pe sleau o cumpara atunci cand nu e de unde gratis. Si cum timpul e o resursa limitata si neregenerabila atunci trebuiesc taiate altele de pe lista. A da si nu sunt fan impartit intr-o mie de directii din moment ce tin la calitate si autenticitate si nu la complezanta si superficialitate.
Deci trebuie sa renunt pentru ca nu vad alta solutie. Si chiar daca as gasi-o banuiesc ca tot prost ar iesi din moment ce termenul de expirare e scris de o schioapa pe eticheta relatiei.
Si admit ca sunt rece si rationala si imposibila si incapatanata. Dar sunt si adorabila si i make it worth his time dar chiar si asa nu sunt sweet si lovable. Sunt fix ceea ce-mi zice el ca sunt: o pisica pe care nu e bine sa o mangai prea mult pentru ca nu stii niciodata cand te poate zgraia.

imagine via google

Schimbarea la fata a blogului

Pentru ca si deoarece uneori la munca se mai fac si alte lucruri decat muncit, in cazul de fata surfing the internet, am gasit aici background-uri mai mult decat placute ochiului pentru a cosmetiza locul pe unde dau eu atat de rar.
Stiu c-am promis sa scriu si n-am facut-o pentru ca inspiratia imi vine mereu atunci cand nu am cum sa scriu.
In alta ordine de idei m-am innoit :D Si e frumos si happy si verde. Macar blogul sa fie happy si pentru mine. ;)

Promit

Promit sa scriu mai des desi cheful de scris vine mereu la munca, atunci cand teoretic trebuie sa a) muncesc b) nu pot sa scriu pentru ca se zgaieste lumea la ce scriu si mi se duce pe apa sambetei identitatea.
Promit sa fac din blogul asta o reflectare a mea, macar partiala daca nu totala.
Promit sa incerc sa ma schimb intr-un om mai bun si sa nu ma mai las orbita de sentimente meschine sau cel putin sa nu ma mai las condusa de ele intr-o directie gresita.
Vreau sa dau contur inimii mele si sa o fac din nou sa bata desi pentru asta o sa trec podul inspre ocult, un fel de intoarcere in infern pentru a gasi drumul spre rai.

I dream! I hope! I live!

Let me bring you where two roads meet

E o lege sau regula nescrisa care zice ca atunci cand vrei sa iti gasesti prieten nu cunosti pe nimeni, dar atunci cand ajungi sa te cuplezi cu cineva dintr-o data apar toti. Stiu ca e stupida dar iar trec prin asta si dintr-o data ma vad inconjurata de diverse persoane care vor sa-mi intre in gratii.
Pe de alta parte exista chestia aia cu vorbitul prea mult despre cat de bine iti e pana se duce de rapa. O bifez si pe asta pe lista desi nu stiu daca numai de aici mi se trage, adica din cauza ca am deschis eu gura sau pentru ca dintr-o data cineva si-a dorit sa nu-mi mai fie bine, chiar si pentru o clipa si uite ca s-a materializat.
Prietenii incep sa-mi zica ca sunt imposibila sau mai bine zis imposibil de multumit. Imi gasesc cate o "victima" care in faza initiala pare ideala ca mai apoi sa incep sa vad ca idealul nu exista.
Nu ma intelegeti gresit, nu perfectiunea e telul ci o suma a lucrurilor de care am nevoie si printre ele unul care rupe in doua cele doua reguli cardinale ale mele. Am nevoie de un om puternic din punct de vedere psihic, mult mai puternic ca mine, ca in eventualitatea unei caderi suieratoare in gol sa aiba cine ma prinde. Am nevoie sa stiu ca poate mai mult ca mine si am nevoie ca asta sa fie evidenta in infatisarea sa, nu atat de mult prin cantitatea de muschi afisata cat prin un je ne sais qoui care sa afirme asta.
Oamenii sunt fragili si asta nu e de condamnat atata timp cat e ceva izolat sau cu o frecventa a repetitiei redusa. Nu pot sta alaturi de un om care e mai fragil ca mine, care se sperie mai usor ca mine, care e coplesitor si sufocant prin manifestarile sale.
Puterea mea se naste din puterea lui, prin osmoza de ce nu?

imaginea e de aici

Daca as fi...

Am gasit o leapsa draguta la Ayra dupa cum urmeaza:

Daca eram o luna, as fi fost – Septembrie pentru ca atunci se schimba culoarea frunzelor in rosu si galben si aramiu

Daca eram o zi a saptamanii, as fi fost – sambata…cause someday I’ll be Saturday night

Daca eram o parte a zilei, as fi fost – seara, undeva intre 8 si 12.

Daca eram un animal marin, as fi fost – o pisica de mare

Daca eram o directie, as fi fost – mergi drept inainte, sens unic

Daca eram o virtute, as fi fost – speranta

Daca eram o personalitate istorica, as fi fost – Elizabeth I

Daca eram o planeta, as fi fost - Jupiter

Daca eram un lichid, as fi fost – Mercur, n-am stare niciodata

Daca eram o piatra, as fi fost – Ametist

Daca eram o pasare, as fi fost – Soim

Daca eram o planta, as fi fost - Margareta

Daca eram un tip de vreme, as fi fost – Ploaia

Daca eram un instrument muzical, as fi fost – vioara.

Daca eram o emotie, as fi fost – bucuria deplina

Daca eram un sunet, as fi fost – sunetul pasilor alergand pe scari

Daca eram un element, as fi fost – Focul.

Daca eram un cantec, as fi fost – Joshua Kadison - Jessie

Daca eram un film, as fi fost – Rebel fara cauza

Daca eram un serial, as fi fost – Gilmore Girls.

Daca eram o carte, as fi fost – Rebeca Miller – The private lives of Pippa Lee

Daca eram un personaj de fictiune, as fi fost – Otilia din Enigma Otiliei

Daca eram un fel de mancare, as fi fost – Inghetata de vanilie

Daca eram un gust, as fi fost – Acrisor.

Daca eram o aroma, as fi fost - Scortisoara.

Daca eram o culoare, as fi fost – Verdele crud de primavara.

Daca eram un material, as fi fost – Bumbac.

Daca eram un cuvant, as fi fost – Dualitate.

Daca eram o parte a corpului, as fi fost – buzele.

Daca eram o expresie a fetei, as fi fost – calmul.

Daca eram o materie de scoala, as fi fost - Desen.

Daca eram un personaj din desene animate, as fi fost – Speedy Gonzales.

Daca eram o forma, as fi fost – Triunghi.

Daca eram un numar, as fi fost – 5

Daca eram o masina, as fi fost – Mini Cooper

Daca eram o haina, as fi fost – o pereche de blugi.

Se poate si mai rau

sursa imaginii deviantart by demonflame

Randomness

De vreo cateva zile incoace ma tot sacaie ideea asta de tarfa masculina. Nu ca mi-as cauta una. Pur si simplu ma tot gandesc la un comportament pe care nu-l inteleg oricat as incerca si oricat de mult l-as intoarce pe toate fetele de care dispune.
Cred in logica si in motivatie fie ea constienta sau nu. Cred ca fiecare actiune e manata de ceva din interiorul nostru si ca dupa o analiza mai mult sau mai putin exaustiva gasim si resortul ei.
In cazul lui nu pricep. Sau nu pricepeam pentru ca azi noapte, undeva intre foiala vesnica stanga-dreapta si semi-visare mi-a cazut si mie fisa intepenita. Dar intai sa incepem cu edificari si proloage.
Pe el l-am cunoscut pe vremea cand eram inca rupta in doua, vai de steaua mea si speriata mai ceva ca un iepure de camp in captivitate. M-a lovit fix in moalele capului cu ochii aceia negri de nepatruns. Atat de negri incat nici nu gasesc comparatii sau metafore alambricate incat sa nimeresc cat de cat o nuanta care sa ii faca dreptate. M-au fascinat si bantuit deopotriva luni bune pana i-am dat de capat si m-am lepadat dintr-o miscare de toata fascinatia aia de fetita naiva.
Ochii lui ii mai intalnisem la un actor prima data sau poate la tipul tacut de la arte pe care l-am zarit la un concert rock. In orice caz sunt ciocolata lichida si abis pur. N-am reusit niciodata sa trec de ce inseamna suprafata lor, ca si cum orice incercare de a demistifica sufletul de dincolo de ei se ineaca in smoala topita. In notitele mele am gasit scrise doua lucruri: niste versuri din Depeche ce ii fac dreptate lui ca om si obiceiurilor sale de atunci cel putin si o imagine cel putin bizara alcatuite de fulgere. Ochii lui scapara.
Mai mult de atat nu am ce sa afirm despre el pentru ca nu mi-a fost permis niciodata sa il cunosc mai bine de atat. Fiecare incercare de a-l cunoaste sau de a-mi confirma din banuieli a fost soldata cu refuzul de a raspunde intrebarilor mele sau pur si simplu cu ignorarea lor.
Revenind la partea de tarfa masculina. Nu judec ce face noapte de noapte cat lipsa lui de directie. E ca si cum orice e suficient de bun. Orbecaie in noaptea placerilor atras de orice punct luminos. Si apoi dupa x zile sau 2-3 luni in cel mai fericit caz cauta o noua sursa de lumina.
Am incercat sa caut explicatia ca asa sunt eu, explicativa si in cele din urma mi-am adus aminte de ce mi-a zis o data...si am recunoscut si mirosul de sange si rana de unde provine si ca in cele din urma the cure is in the poison. Si-mi pare rau ca nu pot face nimic pentru ca suntem parte a aceluiasi intreg. Cele doua fetele ale monedei. Si da, ma sperie similitudinea asta pe care am simtit-o din prima, ca si cum dintr-o data marea nu ar mai avea valuri si ar fi calma si linistita.
Si ma doare pentru ca eu sunt reverberatia din strigatul lui.

* i'm too much of a romantic for my own good

Alice in Wonderland

La anu, adica in 2010 pe 5 martie o sa se lanseze si la noi odiseea lui Tim Burton numita - Alice in Wonderland. Ma ia cu palpitatii cand ma gandesc la asta pentru ca n-am rabdare pana atunci si-mi imaginez ce poate face domnul Burton care deja mi-a mai vrajit ochiul cu alte productii inca de cand eram mica. Printre ele tin sa mentionez Edward Scrissorhands, Sleepy Hallow, Big Fish care ramane in mod incontestabil favoritul meu, Charlie and the Chocolate Factory, Sweeney Todd: The Demon Barber of Fleet Street si The Corpse Birde.

Burton are talentul de a crea niste lumi absolut ciudat de incantatoare, intunecoase si totusi fascinante, uneori morbide si totusi pline de sensibilitate. Are puterea de a transforma si transfigura povesti clasice, prafuite in mintea noastra de indivizi trecuti bine de copilarie si de a le da din nou luciu si de a ne teleporta in acel univers magic al copilariei.

Sinopsis si date despre Lewis Caroll si personajele din cartile sale le gasiti aici.

Cum era de asteptat daca filmul este regizat de Tim Burton atunci apar in el si celelalte doua laturi ale triunghiului sau in film si anume Johnny Depp care va juca Palarierul Nebun si Helena Bohnam Carter ca Regina Rosie, a carei evolutie sper sa fie la fel de buna ca a Mirandei Richardson atunci cand a avut acelasi rol.
Iepurele alb o sa fie jucat de Michael Sheen, nenea care l-a jucat in Underworld pe Lucian. Mai apare si Anne Hathaway pe acolo ca Regina Alba.

Mai multe poze legate de film gasiti fie pe imdb unde sunt cam mici ce-i drept sau pe blogul asta.
Mie una mi se par absolut superbe si foarte diferite fata de stilul sumbru al regizorului avand in vedere explozia de culori.

Pana in martie va mai tin la curent :*

Ma and Pa

I'll be your Carole if you'll be my Clark...

Creatures of habit

In ultima vreme am probleme cu doi de c: coerenta si concentrare sau convergenta mai degraba. Am o multime de idei care se succed logic in capul meu pana vine vremea sa le si pun pe hartie. In alta ordine de idei simt ca explodez, simt tendinte autodistructive combinate cu psihanaliza, ceea ce e usor ciudat pentru ca pe de o parte sunt ceva de genul pick your poison iar pe de alta parte "si asta ma ajuta cu ce anume?".

Lasand aberatiile la o parte si incercand marea cu degetul la partea in care suntem cu totii sclavii, mai mult sau mai putin, ai propriilor clisee sau mai rau ne alergam in jurul cozii in tipare absurde.
Eu subscriu la ultima parte, cea in care inca sunt suficient de naiva incat sa cred ca oamenii chiar se pot schimba sau ca de data asta am sa nimeresc combinatia perfecta. Ca sa fiu sincera e vina mea asa cum o replica din The Wedding Date a aprins lumina in capul meu cufundat in bezna.

"Every woman has the exact love life she desires"
Mea culpa in cazul asta desi ma indoiesc ca mi-am dorit asa ceva avand in vedere ca incerc sa fiu un om cat se poate de responsabil in limita anilor avuti la bord pe de o parte si a celor din capul meu pe de alta parte.
Din intelepciunea populara citam in acuzarea mea "lupul isi schimba parul dar naravul ba". Sau mai pe sleau: daca mereu a dat-o de pamant intr-un fel sau altul o va face si acum. Si nu o zic la modul in care "vai porcu dracului ce mi-a facut!" ci la modul in care ar trebui sa fiu mai desteapta(aviz amatorilor ca nu sunt singura fumeie in cazul asta) si sa las visele legate de schimbare sau si-a invatat lectia pentru varsta senilitatii.

Ce e si mai ciudat e ca nu simt absolut nimic. Si asta nu pentru ca am servit anestezie cu multe grade pe eticheta si nici pentru ca am aplicat panaceul universal de 3 litere dintre care una e x ci pentru ca in mod mai mult sau mai putin surprinzator ma asteptam la asta si pur si simplu vroiam sa-mi demonstrez ca am dreptate(?!).

In orice caz as trage linie si as zice ca o data ce supa s-a racit ea nu mai poate fi reincalzita. Astea fiind zise imi cer scuze pentru lipsa de coerenta sau structura in ale gandurilor dar trebuia sa ma descarc undeva emotional si nimic nu e mai benefic decat terapia prin scris.

*poza luata de aici

Fresh from Brazil

Ca tot a venit vara si lumea incepe sa se grabeasca spre mare, piscina sau strand m-am gandit ca ar fi momentul sa scriu despre epilare(la tipe). Intre timp am uitat dar o discutie de azi m-a motivat sa iau tastatura in brate si sa-i dau bice.

Despre epilatul pe picioare, axila sau/si brate cred ca nu are rost sa vorbesc pentru ca nu mai suntem nici in anii 60 ca sa ne declaram hipioti si as vrea sa cred ca un minim in ale igienei si esteticii are toata lumea in bagajul de cunostinte.

Epilatul inghinal(si tind sa ma refer mai mult la ala facut cu ceara) in schimb e o cu totul alta mancare de peste. De ce? Pai motive sunt multe dar am sa le incadrez in cateva categorii ca sa nu ma intind in romane intregi de explicatii.

1. Mituri urbane. Aici intra cam tot ce inseamna "durere". Nu zic ca nu exista un dram de adevar in toata asta sau ca nu ar fi tipe mai sensibile ca altele la durere, dar asta nu inseamna ca se moare din asa ceva. In cel mai rau caz fie iti dau lacrimile fie scapi un tipat, asta daca cea care te epileaza(pentru ca nu recomand epilatul cu ceara acasa de una singura) e fie insensibila si nu o intereseaza clienta, fie habar n-are ce face si atunci e buna de dat cu capul de oti peretii.

2. Ceara vs lama. Asta e un razboi vechi si oarecum o initiere. Marea majoritate e fetelor atunci cand incep sa aiba grija de zona respectiva incep cu lama( sau cu crema epilatoare) din motive ce tin de pudoare(imi e rusine sa ma duc la un salon) de cele mai multe ori sau curiozitate(hai intai sa vad eu cu mana mea cum e si dupa mai vedem). In esenta fac cam aceeasi chestie pentru ca in cam 2-3-4 zile maxim o iei de la capat. Partea mai nasoala in toata povestea asta e ca a) te poti taia daca nu ai dexteritate si o oglinda destul de mare ca sa vezi ce faci(in cazul in care incerci o "defrisare" totala) sau b) te poti alege cu o iritatie de la crema in caz ca esti fie mai sensibila, fie te-ai intins cu ea mai mult decat ar fi trebuit. Eu una nu recomand apelatul la lama prea des pentru ca o sa ingroase radacinile si data urmatoare cand te epilezi cu ceara ai sa bocesti in pumni(pe testate) de durere ca sa nu mai zic ca o sa dureze o vesnicie pana esti gata. Alta chestie care nu-mi place la lama e ca folosita des innegreste pielea pe care o epileaza si e destul de inestetic. Totusi sa nu privim lucrurile numai din perspectiva sumbra, lama are si ea beneficiile ei atata timp cat nu se abuzeaza de ea. In primul rand e buna atunci cand nu mai ai timp sa ajungi la salon si e urgent sa te epilezi. Tot lama te ajuta atunci cand vrei sa "impui" o directie de crestere firelor de par si nu in ultimul rand lama te ajuta atunci cand, fidela fiind epilatului cu ceara, radacinile firelor de par sunt mult prea slabe ca sa mai iasa.

3. Cate bordeie atatea obiceie. Frica de a nu pleca cu mai putin decat ai vrut. "Frizurile" inghinale sunt cam 4 in mare, restul putand fi considerate variatii ale acestora. Sunt persoane care se feresc de asa ceva pentru ca nu stiu ce sa ceara sau nu au curajul sa ceara sau sa zica cat vor.
a) Classic bikini wax. Asta presupune epilarea firelor care se afla pe langa slip/chilot.
b)Full bikini wax. In cazul asta se epileaza mai mult decat ce depaseste conturul si se poate optional tunde sau defini mai bine triunghiul ramas.
c) French bikini wax. Epileaza tot in fata, lasand o mica fasie, pana la spate.
d) Brazilian bikini wax. Ca in ziua in care te-ai nascut, rade tot ce-i sta in cale, inclusiv interfesier.
Evident daca esti mai creativa poti face diverse forme care de care mai traznita (iepurasi,inimioare,fulgere) numai ca eu una la salon nu am gasit asa ceva si momentan imi e frica sa cer ca s-ar putea sa ma dea afara din salon.

Eu una sustin epilatul cu ceara pentru ca este igienic in primul rand si estetic in al doilea. Welcome to the jungle prefer sa ramana o melodie si nimic mai mult si din ce am discutat cu reprezentantii sexului masculin si ei prefera un "banc de lucru" cat mai curat.

Ultimul lucru care ar mai fi de zis e ce tip de ceara: rece sau calda. Daca aveti de unde alege luati-o pe ultima, e mai putin dureroasa si nici nu va treziti cu prea mari (sau chiar deloc) iritatii de la ea. Daca nu aveti decat ceara rece atunci rugati persoana care va epileaza sa nu faca pe Speedy Gonzales cu voi in ideea ca daca termina mai repede doare mai putin.

Un salon ok unde puteti sa va epilati cu ceara calda e pe la Tineretului nr 55, la parterul unul bloc. E micut dar tipa care e acolo e foarte meticuloasa si e imposibil sa nu pleci multumita.

It's Happy Bunny

Mi se zice constant ca sunt ivil. Recunosc, sunt. Recunosc si ca fac abuz de comentarii acide si ca nu e chiar cel mai intelept lucru sa ma provoci la o disputa verbala, nu de alta dar am tendinta sa nimeresc exact la tinta.
Lasand astea la o parte imi place astrologia. Ca orice Varsator veritabil trebuie sa fie ceva care sa nu fie in concordanta cu normalitatea din jurul meu si sa provoace cate o ridicare de spranceana din cand in cand.
Acum daca ar fi sa le combinam pe amandoua intr-un mod cat de poate de plauzibil si cu dovezi palpabile la baza am ajunge la It's Happy Bunny. Prin dovezi palpabile se intelege ca in zodiacul chinezesc sunt iepure, imi plac iepurii atat de mult incat am un ghiozdan cu un iepure de plus pe el care pentru a fi deschis trebuie "decapitat"(yes, i'm ivil >:) ) si il am de ani de zile, si nu, nu este din perioada gradinitei ci din perioada liceului.
Conform Wikipedia It's Happy Bunny este un desen reprezentand un iepuras, de obicei colorat in diverse culori, care la picioare are un slogan menit sa insulte. Nu ca as fi chiar a atat de a dracului(ignore the lie and read along) incat sa insult tot ce are ghinionul sa-mi intersecteze calea dar 97% din ce-am gasit eu la capitolul sloganul de la picioarele iepurasului suna fix ca ceva ce-as zice eu, daca n-as mai avea pic de bun simt sau o botnita foarte bine fixata.
Dam spre exemplificare urmatoarele:


Ce e iar foarte tare e ca pe site-ul oficial It's Happy Bunny exista funny zodiac, cu replici numai bune de intepat lumea. Asa ca spor la citit :

• Berbec
• Taur
• Gemeni
• Rac
• Leu
• Fecioara
• Balanta
• Scorpion
• Sagetator
• Capricorn
• Varsator
• Pesti
  

Acuma intrebarea de baraj e unde e tricoul meu cu : I've been naughty. So what.

A to Zen way of life

Recent am vazut Angels and Demons, filmul facut dupa cartea lui Dan Brown. N-am sa ma lansez intr-o cronica de film pentru ca momentan nu-si are rostul. Ce m-a facut sa reflectez destul de mult asupra unui film care a starnit controverse aprinse in radurile Bisericii Catolice si a scandalizat o multitudine de oameni, desi spre deosebire de prima sa cartea nu vad ofensele majore aduse clerului, a fost o intrebare. La un moment dat Il Camerlengo il intreaba pe profesorul Langdon daca crede in Dumnezeu, facand abstractie de religie?
Problema nu e daca eu cred sau nu in El si partea cu abstractia. Religia e ceea ce a facut omul asa ca sunt reticienta la destul de multe reguli si tind sa plec urechea la budism sau orice alta religie bazata pe lucruri universale. Nu fa rau gratuit! Nu minti! etc etc etc.
Acestea fiind zise, in cautarea mea de motivational things pe internet am gasit un print cu "A to Zen way of life" ce cuprinde o serie de "instructiuni" despre cum ar trebui traita viata date de Dalai Lama.

Live one day at a time and make it a masterpiece

• Avoid negative sources, people,places and habits.
• Believe in yourself
• Consider things from every angle
• Don't give up and don't give in
• Everything you're looking for lies behind the mask you wear
• Family and friends are hidden treasures, seek them and enjoy their riches
• Give more than you planned to
• Hang on to your dreams
• If opportunity doesn't knock, build a door
• Judge your succes by what you had to give up to in order to get it
• Keep trying no matter how hard it seems
• Love yourself
• Make it happen
• Never lie, steal or cheat
• Open your arms to change, but don't let go of your values
• Practice makes perfect
• Quality not quantity in everything you do
• Remember that silence is sometimes the best answer
• Stop procrastinating
• Take control of your own destiny
• Understand yourself in order to better understand others
• Visualise it
• When you lose, dont's lose the lesson
• Xellence in all your efforts
• You are unique, nothing can replace you
• Zero is on your target and go for it

Never stop believing

Exista diverse teorii legate de legea universala a atractiei, cea care vorbeste despre puterea gandurilor si cum aceastea lucreaza cu energia Universului.
Interpretarea mea favorita e cea prezentata in "The Secret" unde este explicat faptul ca Universului nu-i pasa de polaritatea gandurilor tale si-ti da fix lucrurile la care te gandesti mai mult sau mai putin obsesiv. Daca te gandesti de exemplu ca vrei sa mergi la concertul lui Carlos Santana dar te cam strange la punga si esti in dubii in ceea ce priveste banii atunci Universul iti deschide calea si-ti elimina din obstacole. In cazul de fata s-a anulat Depeche Mode si biletul meu a ajung bilet de Best Fest.
Pe de alta parte daca te gandesti numai la lucruri negative ca de exemplu nu-mi gasesc de munca sau tot ce-mi gasesc sunt numai porcarii atunci o sa continui pe drumul asta.
Concluzia ar fi ca optimismul e mult mai productiv decat pesimismul. Nu te costa nimic sa crezi si sa speri. Si daca-ti doresti ceva suficient de tare atunci sunt sanse reale sa obtii ceea ce-ti doresti.
In cazul meu a functionat de fiecare data. Tot ce trebuie sa faci e sa ii insufli dorintei tale viata.Sa ii dai o forma precisa, o forma pe care sa o vizualizezi zilnic pana ajunge sa se indeplineasca.
Never stop believing!

Escapology

Cred ca ma lupt de vreo 2 ani cu ideea de a deschide un al doilea blog. Si prin ma lupt inteleg pastrarea blogului respectiv mai mult de 2 zile sau 2 luni. La inceput am vrut un altul pentru ca erau prea multe lucruri pe care nu le putea zice, fie ca raneau anumiti oameni, fie ca ceea ce aveam de zis nu era menit sa ajunga subiect de discutie la reuniunile familiale. In orice caz ma simteam vinovata. Simteam cum mint si insel pentru ca ma dedublez in cyberspatiu.

Acum vreo luna am avut iar tentativa de a scrie pentru ca ma simteam urmarita la fiecare colt, ma simteam redusa la tacere si frustrata ca nu ma pot elibera de gandurile ce ma secatuiau de vlaga si liniste. Am vrut sa fiu libera sa spun ce vreau fara sa ma uit peste umar la tintele, voluntare sau involuntare, ale vorbelor mele. In fond si la urma urmei scrisul e singura terapie pe care mi-o pot permite si singura care nu ma va judeca mai aspru sau mai bland decat pot duce. Si mai apoi eu sunt singura care stie toti demonii din mine.

Dar uite ca nici libertatea asta n-a fost suficient de puternica incat sa ma forteze sa scriu constant si convingator.

In cele din urma mi-a ajuns cutitul la os cand m-am simtit "violata" in spatiul meu privat de deciziile altora. De data asta vreau sa fiu egoista si sa nu stiu decat eu ce am aici, ce ascund in drafturi si cine sunt. Poate e lasitate neasumarea identitatii dar de data asta tind sa ii dau dreptate marelui scriitor Oscar Wilde cand zicea "Man is least himself when he talks in his own person. Give him a mask, and he will tell you the truth."

Vreau sa fiu libera. Vreau sa simt. Vreau sa fiu eu.