vineri, 22 mai 2009

A to Zen way of life

Recent am vazut Angels and Demons, filmul facut dupa cartea lui Dan Brown. N-am sa ma lansez intr-o cronica de film pentru ca momentan nu-si are rostul. Ce m-a facut sa reflectez destul de mult asupra unui film care a starnit controverse aprinse in radurile Bisericii Catolice si a scandalizat o multitudine de oameni, desi spre deosebire de prima sa cartea nu vad ofensele majore aduse clerului, a fost o intrebare. La un moment dat Il Camerlengo il intreaba pe profesorul Langdon daca crede in Dumnezeu, facand abstractie de religie?
Problema nu e daca eu cred sau nu in El si partea cu abstractia. Religia e ceea ce a facut omul asa ca sunt reticienta la destul de multe reguli si tind sa plec urechea la budism sau orice alta religie bazata pe lucruri universale. Nu fa rau gratuit! Nu minti! etc etc etc.
Acestea fiind zise, in cautarea mea de motivational things pe internet am gasit un print cu "A to Zen way of life" ce cuprinde o serie de "instructiuni" despre cum ar trebui traita viata date de Dalai Lama.

Live one day at a time and make it a masterpiece
  • Avoid negative sources, people,places and habits.
  • Believe in yourself
  • Consider things from every angle
  • Don't give up and don't give in
  • Everything you're looking for lies behind the mask you wear
  • Family and friends are hidden treasures, seek them and enjoy their riches
  • Give more than you planned to
  • Hang on to your dreams
  • If opportunity doesn't knock, build a door
  • Judge your succes by what you had to give up to in order to get it
  • Keep trying no matter how hard it seems
  • Love yourself
  • Make it happen
  • Never lie, steal or cheat
  • Open your arms to change, but don't let go of your values
  • Practice makes perfect
  • Quality not quantity in everything you do
  • Remember that silence is sometimes the best answer
  • Stop procrastinating
  • Take control of your own destiny
  • Understand yourself in order to better understand others
  • Visualise it
  • When you lose, dont's lose the lesson
  • Xellence in all your efforts
  • You are unique, nothing can replace you
  • Zero is on your target and go for it

Never stop believing


Exista diverse teorii legate de legea universala a atractiei, cea care vorbeste despre puterea gandurilor si cum aceastea lucreaza cu energia Universului.
Interpretarea mea favorita e cea prezentata in "The Secret" unde este explicat faptul ca Universului nu-i pasa de polaritatea gandurilor tale si-ti da fix lucrurile la care te gandesti mai mult sau mai putin obsesiv. Daca te gandesti de exemplu ca vrei sa mergi la concertul lui Carlos Santana dar te cam strange la punga si esti in dubii in ceea ce priveste banii atunci Universul iti deschide calea si-ti elimina din obstacole. In cazul de fata s-a anulat Depeche Mode si biletul meu a ajung bilet de Best Fest.
Pe de alta parte daca te gandesti numai la lucruri negative ca de exemplu nu-mi gasesc de munca sau tot ce-mi gasesc sunt numai porcarii atunci o sa continui pe drumul asta.
Concluzia ar fi ca optimismul e mult mai productiv decat pesimismul. Nu te costa nimic sa crezi si sa speri. Si daca-ti doresti ceva suficient de tare atunci sunt sanse reale sa obtii ceea ce-ti doresti.
In cazul meu a functionat de fiecare data. Tot ce trebuie sa faci e sa ii insufli dorintei tale viata.Sa ii dai o forma precisa, o forma pe care sa o vizualizezi zilnic pana ajunge sa se indeplineasca.
Never stop believing!

luni, 18 mai 2009

Escapology


Cred ca ma lupt de vreo 2 ani cu ideea de a deschide un al doilea blog. Si prin ma lupt inteleg pastrarea blogului respectiv mai mult de 2 zile sau 2 luni. La inceput am vrut un altul pentru ca erau prea multe lucruri pe care nu le putea zice, fie ca raneau anumiti oameni, fie ca ceea ce aveam de zis nu era menit sa ajunga subiect de discutie la reuniunile familiale. In orice caz ma simteam vinovata. Simteam cum mint si insel pentru ca ma dedublez in cyberspatiu.

Acum vreo luna am avut iar tentativa de a scrie pentru ca ma simteam urmarita la fiecare colt, ma simteam redusa la tacere si frustrata ca nu ma pot elibera de gandurile ce ma secatuiau de vlaga si liniste. Am vrut sa fiu libera sa spun ce vreau fara sa ma uit peste umar la tintele, voluntare sau involuntare, ale vorbelor mele. In fond si la urma urmei scrisul e singura terapie pe care mi-o pot permite si singura care nu ma va judeca mai aspru sau mai bland decat pot duce. Si mai apoi eu sunt singura care stie toti demonii din mine.

Dar uite ca nici libertatea asta n-a fost suficient de puternica incat sa ma forteze sa scriu constant si convingator.

In cele din urma mi-a ajuns cutitul la os cand m-am simtit "violata" in spatiul meu privat de deciziile altora. De data asta vreau sa fiu egoista si sa nu stiu decat eu ce am aici, ce ascund in drafturi si cine sunt. Poate e lasitate neasumarea identitatii dar de data asta tind sa ii dau dreptate marelui scriitor Oscar Wilde cand zicea "Man is least himself when he talks in his own person. Give him a mask, and he will tell you the truth."

Vreau sa fiu libera. Vreau sa simt. Vreau sa fiu eu.