Either or

Nu stiu daca aici sau in cealalta parte am scris despre chestia asta cu either or...in orice caz se cere reactualizata.
Either or - adica ori e una ori cealalta, in niciun caz ambele in acelasi timp.
Stiu ca e cam vaga exprimarea din punctul asta de vedere dar se potriveste perfect cu situatia in care sunt acum, si sintagma poate fi aplicata la nivel micro sau macro sau repetitiv, aproape factorial.
Am de ales intre doua domenii in mare: studii+ job si relatia pe care ma chinui sa o am. Daca am zis chinui banuiesc ca ar trebui sa fie mai usor de ales dar nu e. Pentru ca sunt om in mare si tin si eu in felul meu usor distrubed la sufletul de langa mine, mai ales in conditiile in care atunci cand sunt cu el nu mai pot fi suparata si imi e bine.
Bine, bine si daca e asa atunci de ce se lasa cu renuntat?
Pentru ca nu ma pot lasa de scoala. Ar fi o prostie absoluta din partea mea, iar jobul e furnizor de libertate sau mai pe sleau o cumpara atunci cand nu e de unde gratis. Si cum timpul e o resursa limitata si neregenerabila atunci trebuiesc taiate altele de pe lista. A da si nu sunt fan impartit intr-o mie de directii din moment ce tin la calitate si autenticitate si nu la complezanta si superficialitate.
Deci trebuie sa renunt pentru ca nu vad alta solutie. Si chiar daca as gasi-o banuiesc ca tot prost ar iesi din moment ce termenul de expirare e scris de o schioapa pe eticheta relatiei.
Si admit ca sunt rece si rationala si imposibila si incapatanata. Dar sunt si adorabila si i make it worth his time dar chiar si asa nu sunt sweet si lovable. Sunt fix ceea ce-mi zice el ca sunt: o pisica pe care nu e bine sa o mangai prea mult pentru ca nu stii niciodata cand te poate zgraia.

imagine via google

Schimbarea la fata a blogului

Pentru ca si deoarece uneori la munca se mai fac si alte lucruri decat muncit, in cazul de fata surfing the internet, am gasit aici background-uri mai mult decat placute ochiului pentru a cosmetiza locul pe unde dau eu atat de rar.
Stiu c-am promis sa scriu si n-am facut-o pentru ca inspiratia imi vine mereu atunci cand nu am cum sa scriu.
In alta ordine de idei m-am innoit :D Si e frumos si happy si verde. Macar blogul sa fie happy si pentru mine. ;)

Promit

Promit sa scriu mai des desi cheful de scris vine mereu la munca, atunci cand teoretic trebuie sa a) muncesc b) nu pot sa scriu pentru ca se zgaieste lumea la ce scriu si mi se duce pe apa sambetei identitatea.
Promit sa fac din blogul asta o reflectare a mea, macar partiala daca nu totala.
Promit sa incerc sa ma schimb intr-un om mai bun si sa nu ma mai las orbita de sentimente meschine sau cel putin sa nu ma mai las condusa de ele intr-o directie gresita.
Vreau sa dau contur inimii mele si sa o fac din nou sa bata desi pentru asta o sa trec podul inspre ocult, un fel de intoarcere in infern pentru a gasi drumul spre rai.

I dream! I hope! I live!

Let me bring you where two roads meet

E o lege sau regula nescrisa care zice ca atunci cand vrei sa iti gasesti prieten nu cunosti pe nimeni, dar atunci cand ajungi sa te cuplezi cu cineva dintr-o data apar toti. Stiu ca e stupida dar iar trec prin asta si dintr-o data ma vad inconjurata de diverse persoane care vor sa-mi intre in gratii.
Pe de alta parte exista chestia aia cu vorbitul prea mult despre cat de bine iti e pana se duce de rapa. O bifez si pe asta pe lista desi nu stiu daca numai de aici mi se trage, adica din cauza ca am deschis eu gura sau pentru ca dintr-o data cineva si-a dorit sa nu-mi mai fie bine, chiar si pentru o clipa si uite ca s-a materializat.
Prietenii incep sa-mi zica ca sunt imposibila sau mai bine zis imposibil de multumit. Imi gasesc cate o "victima" care in faza initiala pare ideala ca mai apoi sa incep sa vad ca idealul nu exista.
Nu ma intelegeti gresit, nu perfectiunea e telul ci o suma a lucrurilor de care am nevoie si printre ele unul care rupe in doua cele doua reguli cardinale ale mele. Am nevoie de un om puternic din punct de vedere psihic, mult mai puternic ca mine, ca in eventualitatea unei caderi suieratoare in gol sa aiba cine ma prinde. Am nevoie sa stiu ca poate mai mult ca mine si am nevoie ca asta sa fie evidenta in infatisarea sa, nu atat de mult prin cantitatea de muschi afisata cat prin un je ne sais qoui care sa afirme asta.
Oamenii sunt fragili si asta nu e de condamnat atata timp cat e ceva izolat sau cu o frecventa a repetitiei redusa. Nu pot sta alaturi de un om care e mai fragil ca mine, care se sperie mai usor ca mine, care e coplesitor si sufocant prin manifestarile sale.
Puterea mea se naste din puterea lui, prin osmoza de ce nu?

imaginea e de aici

Daca as fi...

Am gasit o leapsa draguta la Ayra dupa cum urmeaza:

Daca eram o luna, as fi fost – Septembrie pentru ca atunci se schimba culoarea frunzelor in rosu si galben si aramiu

Daca eram o zi a saptamanii, as fi fost – sambata…cause someday I’ll be Saturday night

Daca eram o parte a zilei, as fi fost – seara, undeva intre 8 si 12.

Daca eram un animal marin, as fi fost – o pisica de mare

Daca eram o directie, as fi fost – mergi drept inainte, sens unic

Daca eram o virtute, as fi fost – speranta

Daca eram o personalitate istorica, as fi fost – Elizabeth I

Daca eram o planeta, as fi fost - Jupiter

Daca eram un lichid, as fi fost – Mercur, n-am stare niciodata

Daca eram o piatra, as fi fost – Ametist

Daca eram o pasare, as fi fost – Soim

Daca eram o planta, as fi fost - Margareta

Daca eram un tip de vreme, as fi fost – Ploaia

Daca eram un instrument muzical, as fi fost – vioara.

Daca eram o emotie, as fi fost – bucuria deplina

Daca eram un sunet, as fi fost – sunetul pasilor alergand pe scari

Daca eram un element, as fi fost – Focul.

Daca eram un cantec, as fi fost – Joshua Kadison - Jessie

Daca eram un film, as fi fost – Rebel fara cauza

Daca eram un serial, as fi fost – Gilmore Girls.

Daca eram o carte, as fi fost – Rebeca Miller – The private lives of Pippa Lee

Daca eram un personaj de fictiune, as fi fost – Otilia din Enigma Otiliei

Daca eram un fel de mancare, as fi fost – Inghetata de vanilie

Daca eram un gust, as fi fost – Acrisor.

Daca eram o aroma, as fi fost - Scortisoara.

Daca eram o culoare, as fi fost – Verdele crud de primavara.

Daca eram un material, as fi fost – Bumbac.

Daca eram un cuvant, as fi fost – Dualitate.

Daca eram o parte a corpului, as fi fost – buzele.

Daca eram o expresie a fetei, as fi fost – calmul.

Daca eram o materie de scoala, as fi fost - Desen.

Daca eram un personaj din desene animate, as fi fost – Speedy Gonzales.

Daca eram o forma, as fi fost – Triunghi.

Daca eram un numar, as fi fost – 5

Daca eram o masina, as fi fost – Mini Cooper

Daca eram o haina, as fi fost – o pereche de blugi.

Se poate si mai rau

sursa imaginii deviantart by demonflame

Randomness

De vreo cateva zile incoace ma tot sacaie ideea asta de tarfa masculina. Nu ca mi-as cauta una. Pur si simplu ma tot gandesc la un comportament pe care nu-l inteleg oricat as incerca si oricat de mult l-as intoarce pe toate fetele de care dispune.
Cred in logica si in motivatie fie ea constienta sau nu. Cred ca fiecare actiune e manata de ceva din interiorul nostru si ca dupa o analiza mai mult sau mai putin exaustiva gasim si resortul ei.
In cazul lui nu pricep. Sau nu pricepeam pentru ca azi noapte, undeva intre foiala vesnica stanga-dreapta si semi-visare mi-a cazut si mie fisa intepenita. Dar intai sa incepem cu edificari si proloage.
Pe el l-am cunoscut pe vremea cand eram inca rupta in doua, vai de steaua mea si speriata mai ceva ca un iepure de camp in captivitate. M-a lovit fix in moalele capului cu ochii aceia negri de nepatruns. Atat de negri incat nici nu gasesc comparatii sau metafore alambricate incat sa nimeresc cat de cat o nuanta care sa ii faca dreptate. M-au fascinat si bantuit deopotriva luni bune pana i-am dat de capat si m-am lepadat dintr-o miscare de toata fascinatia aia de fetita naiva.
Ochii lui ii mai intalnisem la un actor prima data sau poate la tipul tacut de la arte pe care l-am zarit la un concert rock. In orice caz sunt ciocolata lichida si abis pur. N-am reusit niciodata sa trec de ce inseamna suprafata lor, ca si cum orice incercare de a demistifica sufletul de dincolo de ei se ineaca in smoala topita. In notitele mele am gasit scrise doua lucruri: niste versuri din Depeche ce ii fac dreptate lui ca om si obiceiurilor sale de atunci cel putin si o imagine cel putin bizara alcatuite de fulgere. Ochii lui scapara.
Mai mult de atat nu am ce sa afirm despre el pentru ca nu mi-a fost permis niciodata sa il cunosc mai bine de atat. Fiecare incercare de a-l cunoaste sau de a-mi confirma din banuieli a fost soldata cu refuzul de a raspunde intrebarilor mele sau pur si simplu cu ignorarea lor.
Revenind la partea de tarfa masculina. Nu judec ce face noapte de noapte cat lipsa lui de directie. E ca si cum orice e suficient de bun. Orbecaie in noaptea placerilor atras de orice punct luminos. Si apoi dupa x zile sau 2-3 luni in cel mai fericit caz cauta o noua sursa de lumina.
Am incercat sa caut explicatia ca asa sunt eu, explicativa si in cele din urma mi-am adus aminte de ce mi-a zis o data...si am recunoscut si mirosul de sange si rana de unde provine si ca in cele din urma the cure is in the poison. Si-mi pare rau ca nu pot face nimic pentru ca suntem parte a aceluiasi intreg. Cele doua fetele ale monedei. Si da, ma sperie similitudinea asta pe care am simtit-o din prima, ca si cum dintr-o data marea nu ar mai avea valuri si ar fi calma si linistita.
Si ma doare pentru ca eu sunt reverberatia din strigatul lui.

* i'm too much of a romantic for my own good